MODELE DE INVESTIŢIE ĪN CAPITALUL UMAN
Autor (i): Doiniţa ZAFIU, Cătălin-Fulger ISTRATE
JEL: I21.
Cuvinte cheie: capitalul uman, educaţie, calitate, eficacitate, eficienţă.
Abstract:
Studiile empirice referitoare la investiţiile īn capitalul uman, aplicate īn ţările cu o rată demografică mare (Argentina, Brazilia, India, Europa Centrală şi de Est) semnalează faptul că eforturile financiare riscă să devină vulnerabile, comparativ cu rezultatele obţinute, sub cel puţin trei aspecte esenţiale: valoarea scăzută a investiţiilor īn capitalul uman, ce revine pe cap de locuitor, sau pe o persoană şcolarizată riscă să producă mai degrabă frustrare decāt efecte de antrenare pozitive pe piaţa muncii; povara unei fiscalităţi sporite īn mediul social – economic, īn care marea masă a populaţiei are un standard de trai scăzut, precum şi īn mediile de afaceri īn care productivitatea muncii este redusă; la nivel agregat, orientarea investiţiilor īn favoarea capitalului uman şi educaţiei riscă să conducă la un dezechilibru al balanţei īntre acumularea structural-calitativă a capitalului fizic şi acumularea structural-calitativă a capitalului uman, īndeosebi pe termen scurt, ceea ce creează noi distorsiuni pe piaţa muncii, implicānd noi cheltuieli de reconversie profesională a forţei de muncă. Una dintre cele mai controversate probleme ale investiţiei īn capitalul uman, īn general, şi īn educaţie este multiplicarea īn timp a costurilor instruirii atāt a educaţiei prin sistemul de īnvăţămānt, ca bază a formării profesionale, cāt şi continuarea educaţiei după dobāndirea calificării determinată de nevoia de reconversie profesională.
Studiile empirice referitoare la investiţiile īn capitalul uman, aplicate īn ţările cu o rată demografică mare (Argentina, Brazilia, India, Europa Centrală şi de Est) semnalează faptul că eforturile financiare riscă să devină vulnerabile, comparativ cu rezultatele obţinute, sub cel puţin trei aspecte esenţiale: valoarea scăzută a investiţiilor īn capitalul uman, ce revine pe cap de locuitor, sau pe o persoană şcolarizată riscă să producă mai degrabă frustrare decāt efecte de antrenare pozitive pe piaţa muncii; povara unei fiscalităţi sporite īn mediul social – economic, īn care marea masă a populaţiei are un standard de trai scăzut, precum şi īn mediile de afaceri īn care productivitatea muncii este redusă; la nivel agregat, orientarea investiţiilor īn favoarea capitalului uman şi educaţiei riscă să conducă la un dezechilibru al balanţei īntre acumularea structural-calitativă a capitalului fizic şi acumularea structural-calitativă a capitalului uman, īndeosebi pe termen scurt, ceea ce creează noi distorsiuni pe piaţa muncii, implicānd noi cheltuieli de reconversie profesională a forţei de muncă. Una dintre cele mai controversate probleme ale investiţiei īn capitalul uman, īn general, şi īn educaţie este multiplicarea īn timp a costurilor instruirii atāt a educaţiei prin sistemul de īnvăţămānt, ca bază a formării profesionale, cāt şi continuarea educaţiei după dobāndirea calificării determinată de nevoia de reconversie profesională.
Articol: Fisier PDF
Copyright © UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCOVEANU. Toate drepturile rezervate.