• Acasa
• Scop și obiective
• Consiliu editorial
• Acces si Indexare
• Redactare
• Recenzare
• Arhiva
• Trimite articol
• Conferinta
• Contact
• U.C.B.

Anul 2021 a marcat în multe țări creșteri ale proceselor inflaționiste, fenomenul s-a accelerat în 2022 și a început să se estompeze în 2023. Fenomenul a fost prezent, cu dinamici diferite, în toate statele europene, dar și țări pe alte continente, precum SUA. Analizele procesului, au localizat cauzele în prețurile globale ale produselor energetice, prețurile alimentelor, războiul ruso-ucrainean, intensificarea blocajelor la nivelul ofertei și în lanțurile de aprovizionare, redresarea cererii interne, pe fondul redeschiderii economiei în urma crizei pandemice etc. Cu siguranță, că toate acestea au avut un impact, dar majoritatea analizelor neglijează relația dintre prețuri și bani. Majoritatea economiilor lumii după criza financiară din 2007-2010, au aplicat politici de relaxare cantitativă (quantitative easing – Banca Centrală Europeană, Modul de funcționare a relaxării cantitative, 9 decembrie 2016, ultima actualizare: 25 august 2021, https://www.ecb.europa.eu/ecb-andyou/explainers/showme/html/app_infographic.ro.html), prin care banca centrală cumpără titluri de valoare de pe piața financiară și, în contrapartidă, alimentează economia cu bani, care au avut ca efect creșterea stocurilor de monedă în circulație. Ulterior, începând cu anul 2020, criza pandemică a închis economia, oferta de bunuri și servicii scăzând în proporții variabile, dar băncile centrale au continuat să emită cantități impresionante de monedă. În consecință, prezenta lucrarea încearcă să argumenteze că adevărata cauză a crizei inflaționiste, începută în 2021, este excedentul de monedă care a existat și încă există în economie.